E una din zilele în care vreau să-mi tai sufletul ca pe o floare și să-l arunc la primul coș. Ca atunci când te doare o măsea până la gândul că fără ea ți-ar fii mai bine; n-ar mai avea ce să te doară.
Și până la urmă ce fac eu cu un suflet obosit, frânt?
No comments:
Post a Comment