Evoluție

Găsesc, din când în când, momente de liniște. Stau în camera mea și ascult traficul de afară. Îmi iau o carte din raft și încep să citesc. Mă simt bine așa, mă simt EU. Și nu mai am nevoie de nimic, deși tot ce s-a schimbat e persoana mea. S-au schimbat gândurile, s-au schimbat aspirațiile și visurile. De data aceasta vreau ceva concret, ceva pe care știu că-l pot dobândi. Vreau să ajung departe. Din toate punctele de vedere. Fac ceea ce-mi place și sunt așa cum îmi place. M-am împăcat cu mine de o vreme încoace. Acum știu cine sunt și tot ceea ce am nevoie este timp, doar atât.

Nu, nu am un om drag, am mai mulți oameni care-mi sunt dragi. Voiam să îmi amintesc de prietena mea, Consuela.  Printre altele, m-am cizelat, am evoluat, pentru că am vrut să văd în mine ceea ce spunea ea că sunt. Am vrut să nu o dezamăgesc pentru că, deși nu am spus-o, eleganța de la ea am învățat-o. Până atunci era doar timiditate. Este unul din oamenii dragi pentru că m-a văzut așa cum aș fii vrut să fiu. Sunt oameni peste care dai, mai mult sau mai puțin întâmplător, și te lasă câteva momente cu răsuflarea tăiată. Te simți împlinit știind că-ți sunt prieteni. Te simți fericit știind că i-ai cunoscut pentru că sunt exact acele persoane care ți-au schimbat cursul vieții și datorită cărora vezi lucrurile într-un mod diferit. Am mai mulți oameni dragi, dar de ea vreau să-mi amintesc azi și să o văd mâine (curând).

Goedenacht, dierbaar vriend!